Nici în acest an rata de promovabilitate înregistrată la examenul de bacalaureat în sesiunea de toamnă nu a fost foarte crescută (25,67%), fiind comparabilă cu cea din anii precedenți (23,80%). Cei mai mulți dintre cei reușiți aparțin promoției curente (74,80%), prevalente fiind mediile din intervalul 6-6,49. Este important și procentul celor care au absentat (aproximativ 20%) precum și numărul mare de contestații înregistrate, la fiecare probă în parte, în raport cu rezultatele înregistrate în urma acestora. Toate aceste cifre pledează, așa cum susțineam și anul trecut, pentru desființarea unei sesiuni suplimentare a examenului de bacalaureat. Sunt relativ puține facultățile care organizează sesiune de admitere în luna septembrie și probabil că și interesul “absolvenților” pentru admiterea la facultate este mai redus. Perioada dintre cele două sesiuni este de numai o lună și jumătate și este greu de crezut că un elev poate asimila, într-un răstimp atât de scurt, informațiile pe care ar fi trebuit să și le însușească pe parcursul a patru ani de liceu. Este adevărat că o astfel de măsură ar putea descuraja eventualele încercări ulterioare ale celor respinși, însă un număr mai scăzut de persoane cu diplomă de bacalaureat nu este în mod necesar un dezastru, ci doar o reflecție mai fidelă (decât în prezent) al nivelului cultural din țară.

Subiectele (și baremele aferente) pentru proba de matematică din sesiunea august 2015 a examenului de bacalaureat pot fi descărcate de pe site-ul Ministerului Educației Naționale dedicat subiectelor la examenele naționale:

• subiecte varianta 1
• subiecte varianta 3 – rezervă

Din punct de vedere al dificultății, subiectele din sesiunea de toamnă au fost asemănătoare cu cele din sesiunea de vară, obținerea unei note de 7-8 putând fi realizată doar cu aplicarea câtorva formule, fără a presupune ingeniozitatea folosirii unor artificii de calcul. Astfel de cerințe făceau diferența doar între o medie de 9 și una de 10, care oricum nu a fost obținută de nimeni. Unele dintre exerciții ar fi putut fi rezolvate chiar și de absolvenții de gimnaziu (grafice de funcții de gradul întâi, rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice particulare).

S-a încercat și în acest an o distribuire echilibrată a subiectelor: subiectul I conține 4 exerciții de algebră din materia claselor a IX-a și a X-a precum și 2 exerciții de geometrie și trigonometrie, subiectul al II-lea este format din 2 exerciții de algebră din materia claselor a X-a (polinoame) și a XI-a (determinanți) iar subiectul al III-lea vizează cunoștințele de analiză matematică din clasa a XI-a (grafice de funcții și limite de funcții) și din clasa a XII-a (calculul integralelor). A devenit aproape un “obicei” evitarea elementelor de combinatorică, sistemelor de ecuații liniare, legilor de compoziție, șirurilor de funcții și a aplicării unor teoreme (Darboux, Rolle, spre exemplu). Acestea ar putea fi integrate printre celelalte subiecte, asigurând astfel o verificare mai completă a cunoștințelor și sporind corespunzător gradul de dificultate al exercițiilor, în special pentru profilurile cu mai multe ore de matematică pe săptămână.

• rezolvari varianta 1
• rezolvări varianta 3 – rezervă

Subiectele (și baremele aferente) pentru probele de matematică și de istorie de la sesiunea iulie 2015 a examenului de bacalaureat pot fi descărcate de pe site-ul Ministerului Educației Naționale dedicat subiectelor la examenele naționale.

rezolvari_bac2015

Cu toate că și subiectele din sesiunea august 2014 ale probei de matematică (E.c) de la examenul de bacalaureat național, au avut un grad de dificultate ușor spre mediu (nici un exercițiu din cele propuse nu punea vreo dificultate, fiind vorba de probleme clasice, ce solicitau cel mult atenție la calcule), rata de promovabilitate a fost de numai 23,78%, dintre care cele mai multe medii (86,78%) au fost cuprinse între 6 – 6,99 [1]. În lipsa unor statistici mai detaliate, putem suspecta că matematica a fost una dintre disciplinele “responsabile” de un astfel de rezultat, ținând cont de faptul că din cei 92,67% candidați care au susținut examen la materia obligatorie a profilului, marea majoritate (87,90%) au trebuit să treacă de furcile caudine ale acestei probe [2].

Comparativ cu subiectele de la sesiunea iulie 2014, problemele propuse spre rezolvare la specializarea matematică-informatică au fost mult mai facile, implicând doar pe alocuri calcule ceva mai laborioase.

La, subiectul I (care ar trebui să acopere materia claselor IX-X), două dintre exerciții (punctele 2 și 4) puteau fi rezolvate chiar de un absolvent de gimnaziu și nu înțeleg motivul pentru a fi propuse la un astfel de nivel (altul decât de a înlesni promovarea). Problemele de geometrie au fost de asemenea banale și implicau egalarea unor termeni asemenea, respectiv aplicarea unei formule (teorema cosinusului) – pentru cei cu un spirit de observație deficitar.

Subiectele de algebră (II) s-au limitat la clasele X-XI și au evitat, și de această dată, elementele de combinatorică, binomul lui Newton, sistemele de ecuații, partea de inele și grupuri, care par a deveni “cenușăresele” matematicii de liceu, cel puțin din perspectiva profesorilor care alcătuiesc subiectele de examen.

Subiectele de analiză matematică (III) mi s-au părut mai echilibrate, cu toate că nu presupuneau nici un efort de ingeniozitate, fiind în mare parte exerciții de “manual”. De regulă, acestea făceau diferența între 8,50 și 10 însă probabil că pentru profilul de candidați de la această sesiune nu a fost cazul.

Probabil că persoanele din cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare sunt destul de plictisite, pentru că se observă deja o rutină în modul de elaborare al subiectelor. Poate că acestea ar trebui rotite în fiecare an, astfel încât să existe și elemente de noutate, care să provoace candidații să gândească,

rezolvari_bac2014(2)

Având în vedere că în toamnă susțin bacalaureatul mai ales cei respinși la sesiunea din vară sau absolvenții promoțiilor anterioare, procentul de reușiți (în creștere față de anul trecut cu 2,28%) nu mi se pare îngrijorător, ci mai degrabă proporțional cu interesul arătat față de acest examen. Prezența la orele de meditații organizate în licee pentru pregătirea bacalaureatului pe perioada verii a lăsat de dorit. Tocmai de aceea cred că astfel de rezultate ar trebui să reprezinte o pledoarie pentru desființarea acestei runde de examen. În acest fel, elevii vor fi și mai motivați să se pregătească pentru singurul examen organizat într-un an. Altfel, nu se justifică efortul, este doar o risipă de fonduri și resurse umane irosite…

PS. Subiectele (și baremele aferente) pentru probele de matematică și de istorie de la sesiunea iulie 2014 a examenului de bacalaureat pot fi descărcate de pe site-ul Ministerului Educației Naționale dedicat subiectelor la examenele naționale.

[1] REZULTATE BAC 2014: Ponderea candidaţilor care au luat bacalaureatul în toamnă a urcat la 23,78%, după contestaţii

[2] BACALAUREATUL DE TOAMNĂ: Probele scrise încep luni, peste 39.000 de candidaţi susţin examenul la limba română

Subiectele de la proba de matematică (E.c) de la examenul de bacalaureat național, sesiunea iulie 2014, au avut un grad de dificultate sub medie, fapt demonstrat și de numărul mare de medii de 10 (nu mai puțin de 108 la nivelul întregii țări!!!) înregistrate anul acesta. Nu mai puțin adevărat este faptul că există și un îngrijorător procent de candidați respinși (puțin peste 40%), care nu ar fi avut nici un motiv să nu obțină o notă de promovare în condițiile în care subiectele formulate nu ar fi trebuit să pună nici un fel de probleme. Este păcat că site-ul Ministerului Educației Naționale pe care sunt publicate rezultatele la examenul de bacalaureat nu oferă instrumente mai avansate pentru realizarea de statistici pentru fiecare disciplină în parte, spre exemplu.

Matematica este, de câțiva ani, disciplina obligatorie pentru elevii care au absolvit profilul real, corespondenta istoriei pentru elevii care au urmat cursurile aferente profilului uman. Ar merita menționat faptul că în timp ce la istorie, competențele specifice și conținuturile evaluate fac parte exclusiv din programa analitică a clasei a XII-a, la matematică sunt verificate cunoștințele din toți cei patru ani de liceu. În plus, matematica nu se poate deprinde doar pe parcursul unui an școlar (sau mai puțin), presupune acumulare continuă (datorită interdependenței dintre algebră, analiză matematică, geometrie și trigonometrie) și exercițiu susținut, pentru formarea experienței de lucru. Din acest punct de vedere, absolvenții profilului real sunt evident dezavantajați și nu înțeleg de ce Ministerul Educației Naționale perpetuează această stare de lucruri.

Revenind strict la subiectele propuse spre rezolvare în acest an, ele puteau fi rezolvate în mai puțin de o oră din cele 3 și pe cel mult patru pagini. Nu a existat nici măcar un subiect care să testeze ingeniozitatea elevului, care să îl forțeze să fie original, să propună o metodă de rezolvare inovativă. S-au preferat exerciții clasice, la care elevii erau solicitați să aplice o formulă sau cel mult o metodă de lucru cât se poate de convențională.

Nu cunosc conținutul celorlalte variante, însă este îngrijorător faptul că lipsesc din cunoștințele evaluate elementele de combinatorică, limitele de șiruri, reprezentarea grafică a unei funcții (prilej cu care se putea verifica abilitatea de a aplica teorema lui Lagrange, Rolle, Fermat), inelele și grupurile (subiect ce putea fi combinat lejer cu unul dintre exercițiile legate de polinoame / sisteme de ecuații), aplicațiile primitivelor pentru calculul de arii. Sigur că în formatul curent al probei de matematică nu pot fi propuse exerciții care să acopere întreaga programă analitică, însă cunoștințele esențiale trebuie incluse și, așa cum am arătat mai sus, anumite elemente pot fi combinate astfel încât un subiect să implice mai multe competențe specifice / conținuturi simultan.

rezolvari_bac2014

Foarte probabil, au existat numeroase motive care au concurat la elaborarea unor astfel de subiecte: faptul că ne aflăm într-un an electoral, iar absolvenții de liceu tocmai au împlinit vârsta necesară pentru a putea vota, numărul mare de locuri în învățământul universtar (de stat sau particular) la care accesul este condiționat de promovarea examenului de bacalaureat, acestea trebuind ocupate pentru a asigura locul de muncă al cadrelor didactice ce își desfășoară activitatea în respectivele instituții de învățământ (și de ce nu, prosperitatea facultății / universității respective), “spălarea” imaginii pe care învâțământul românesc îl are în fața opiniei publice prin niște rezultate care nu reflectă realitatea… O complicitate tacită din care singurii care au de pierdut sunt elevii, chiar dacă pe moment nu conștientizează acest lucru.

Una peste alta, este îngrijorător faptul că scăderea exigențelor la un examen care se dorește să fie al maturității nu este deloc proporțională cu creșterea promovabilității, care, de ceva vreme, se încăpățânează să stagneze uneva între 50-60%.

PS. Subiectele (și baremele aferente) pentru probele de matematică și de istorie de la sesiunea iulie 2014 a examenului de bacalaureat pot fi descărcate de pe site-ul Ministerului Educației Naționale dedicat subiectelor la examenele naționale.