Cu toate că și subiectele din sesiunea august 2014 ale probei de matematică (E.c) de la examenul de bacalaureat național, au avut un grad de dificultate ușor spre mediu (nici un exercițiu din cele propuse nu punea vreo dificultate, fiind vorba de probleme clasice, ce solicitau cel mult atenție la calcule), rata de promovabilitate a fost de numai 23,78%, dintre care cele mai multe medii (86,78%) au fost cuprinse între 6 – 6,99 [1]. În lipsa unor statistici mai detaliate, putem suspecta că matematica a fost una dintre disciplinele “responsabile” de un astfel de rezultat, ținând cont de faptul că din cei 92,67% candidați care au susținut examen la materia obligatorie a profilului, marea majoritate (87,90%) au trebuit să treacă de furcile caudine ale acestei probe [2].
Comparativ cu subiectele de la sesiunea iulie 2014, problemele propuse spre rezolvare la specializarea matematică-informatică au fost mult mai facile, implicând doar pe alocuri calcule ceva mai laborioase.
La, subiectul I (care ar trebui să acopere materia claselor IX-X), două dintre exerciții (punctele 2 și 4) puteau fi rezolvate chiar de un absolvent de gimnaziu și nu înțeleg motivul pentru a fi propuse la un astfel de nivel (altul decât de a înlesni promovarea). Problemele de geometrie au fost de asemenea banale și implicau egalarea unor termeni asemenea, respectiv aplicarea unei formule (teorema cosinusului) – pentru cei cu un spirit de observație deficitar.
Subiectele de algebră (II) s-au limitat la clasele X-XI și au evitat, și de această dată, elementele de combinatorică, binomul lui Newton, sistemele de ecuații, partea de inele și grupuri, care par a deveni “cenușăresele” matematicii de liceu, cel puțin din perspectiva profesorilor care alcătuiesc subiectele de examen.
Subiectele de analiză matematică (III) mi s-au părut mai echilibrate, cu toate că nu presupuneau nici un efort de ingeniozitate, fiind în mare parte exerciții de “manual”. De regulă, acestea făceau diferența între 8,50 și 10 însă probabil că pentru profilul de candidați de la această sesiune nu a fost cazul.
Probabil că persoanele din cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare sunt destul de plictisite, pentru că se observă deja o rutină în modul de elaborare al subiectelor. Poate că acestea ar trebui rotite în fiecare an, astfel încât să existe și elemente de noutate, care să provoace candidații să gândească,
Având în vedere că în toamnă susțin bacalaureatul mai ales cei respinși la sesiunea din vară sau absolvenții promoțiilor anterioare, procentul de reușiți (în creștere față de anul trecut cu 2,28%) nu mi se pare îngrijorător, ci mai degrabă proporțional cu interesul arătat față de acest examen. Prezența la orele de meditații organizate în licee pentru pregătirea bacalaureatului pe perioada verii a lăsat de dorit. Tocmai de aceea cred că astfel de rezultate ar trebui să reprezinte o pledoarie pentru desființarea acestei runde de examen. În acest fel, elevii vor fi și mai motivați să se pregătească pentru singurul examen organizat într-un an. Altfel, nu se justifică efortul, este doar o risipă de fonduri și resurse umane irosite…
PS. Subiectele (și baremele aferente) pentru probele de matematică și de istorie de la sesiunea iulie 2014 a examenului de bacalaureat pot fi descărcate de pe site-ul Ministerului Educației Naționale dedicat subiectelor la examenele naționale.
One comment