Nici în acest an rata de promovabilitate înregistrată la examenul de bacalaureat în sesiunea de toamnă nu a fost foarte crescută (25,67%), fiind comparabilă cu cea din anii precedenți (23,80%). Cei mai mulți dintre cei reușiți aparțin promoției curente (74,80%), prevalente fiind mediile din intervalul 6-6,49. Este important și procentul celor care au absentat (aproximativ 20%) precum și numărul mare de contestații înregistrate, la fiecare probă în parte, în raport cu rezultatele înregistrate în urma acestora. Toate aceste cifre pledează, așa cum susțineam și anul trecut, pentru desființarea unei sesiuni suplimentare a examenului de bacalaureat. Sunt relativ puține facultățile care organizează sesiune de admitere în luna septembrie și probabil că și interesul “absolvenților” pentru admiterea la facultate este mai redus. Perioada dintre cele două sesiuni este de numai o lună și jumătate și este greu de crezut că un elev poate asimila, într-un răstimp atât de scurt, informațiile pe care ar fi trebuit să și le însușească pe parcursul a patru ani de liceu. Este adevărat că o astfel de măsură ar putea descuraja eventualele încercări ulterioare ale celor respinși, însă un număr mai scăzut de persoane cu diplomă de bacalaureat nu este în mod necesar un dezastru, ci doar o reflecție mai fidelă (decât în prezent) al nivelului cultural din țară.
Subiectele (și baremele aferente) pentru proba de matematică din sesiunea august 2015 a examenului de bacalaureat pot fi descărcate de pe site-ul Ministerului Educației Naționale dedicat subiectelor la examenele naționale:
- subiecte varianta 1
- subiecte varianta 3 – rezervă
Din punct de vedere al dificultății, subiectele din sesiunea de toamnă au fost asemănătoare cu cele din sesiunea de vară, obținerea unei note de 7-8 putând fi realizată doar cu aplicarea câtorva formule, fără a presupune ingeniozitatea folosirii unor artificii de calcul. Astfel de cerințe făceau diferența doar între o medie de 9 și una de 10, care oricum nu a fost obținută de nimeni. Unele dintre exerciții ar fi putut fi rezolvate chiar și de absolvenții de gimnaziu (grafice de funcții de gradul întâi, rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice particulare).
S-a încercat și în acest an o distribuire echilibrată a subiectelor: subiectul I conține 4 exerciții de algebră din materia claselor a IX-a și a X-a precum și 2 exerciții de geometrie și trigonometrie, subiectul al II-lea este format din 2 exerciții de algebră din materia claselor a X-a (polinoame) și a XI-a (determinanți) iar subiectul al III-lea vizează cunoștințele de analiză matematică din clasa a XI-a (grafice de funcții și limite de funcții) și din clasa a XII-a (calculul integralelor). A devenit aproape un “obicei” evitarea elementelor de combinatorică, sistemelor de ecuații liniare, legilor de compoziție, șirurilor de funcții și a aplicării unor teoreme (Darboux, Rolle, spre exemplu). Acestea ar putea fi integrate printre celelalte subiecte, asigurând astfel o verificare mai completă a cunoștințelor și sporind corespunzător gradul de dificultate al exercițiilor, în special pentru profilurile cu mai multe ore de matematică pe săptămână.
- rezolvari varianta 1
- rezolvări varianta 3 – rezervă